Ancore

Ancore

Ancorele, atat cele temporare cat si cele permanente, reprezinta o solutie competitiva din punct de vedere tehnic si economic, deoarece faciliteaza procesul de consolidare si reduce timpul de executie al lucrarilor, asigurand un nivel ridicat de siguranta multumita dezvoltarii tehnice din ultimele decenii. Ancorele sunt proiectate in principal sa absoarba fortele de intindere. Pentru a indeplini aceasta sarcina, ancorele sunt impartite in patru zone:

  • Bulbul: transmite eforturile de tractiune la teren prin frecare laterala
  • Zona libera: situata intre zona de acorare si capul acorei, unde nu se transmit niciun fel de eforturi, permite bulbului sa se afle intr-o zona stabila, in afara suprafetei de alunecare
  • Capul ancorei: conecteaza structura (in principal pereti mulati) si trebuie sa absoarba complet eforturile de intindere din armatura
  • Armatura ancorei: transmite eforturile de la cap la bulb, trecand prin zona libera
Ancore

Unele dintre aplicatiile ancorelor sunt, dupa cum urmeaza:

  • Sprijinirea incintelor
  • Pereti mulati
  • Pereti de piloti
  • Pereti de fundatii
  • Pereti de micropiloti
  • Pereti de palplanse
  • Stabilizarea versantilor